Pasiuni 12

EDGE OF TOMORROW (LIVE.DIE.REPEAT) (2014) – 8,1. Credeam că e doar un alt film cu time looping şi, în fond, aşa şi este, doar că regizorul Doug Liman aduce o noutate, plasând acţiunea într-un anumit viitor. Europa şi SUA şi-au concentrat forţele militare într-un război contra extratereştrilor din care par să iasă învinşi. Echipajele sunt trimise în misiuni sinucigaşe, cu toată instrucţia lor, fiindcă invadatorii sunt extrem de agili. Rita Vrataski (Emily Blunt) a ucis un Alfa creand astfel o legătură între ea şi Omega, pe care speră să-l localizeze cu ajutorul viziunilor. Dar ca să le aibă mai departe trebuie să retrăiască de la mai multe ori momentul morţii; dacă se trezeşte într-un spital, cu perfuzii, conexiunea e ruptă definitiv. Locotenent-colonelul Bill Cage (Tom Cruise) omoară şi el un Alfa şi, după multe încercări, ajunge la etapa unde se afla Rita. Cei doi luptă împreună, întorc povestea pe toate părţile, dar totul pare să fie în zadar – ori moare el, ori moare ea.

N-am cuvinte pentru Cruise, decât că e minunat ca în toate filmele lui. Blunt nu-mi place, nu ştiu de ce.

Cele 113 minute ale filmului păreau să se scurgă prea repede spre final de ajunsesem să-mi fac griji că Bill nu va reuşi să-şi termine misiunea. 🙂 Dar totul s-a terminat frumos, aşa cum trebuia să fie.

et1-bmp

et-bmp

NO NIGHT IS TOO LONG (2002) – 7,5. Deşi, la început, am decis să mă uit la film doar pentru scena din lift, pe parcursul lui am început să îndrăgesc personajele. Tim Cornish (Lee Williams) face o pasiune pentru profesorul Ivo Steadman, acesta devine iubitul lui, dar bărbatul nu e mulţumit cu ce are. Vrea să petreacă mai mult timp cu Ivo şi când îl are vrea să stea singur, se simte prost când află că Ivo că-l iubeşte, e nesigur şi imatur. Ivo, pe de altă parte, e hotărât, matur, calm şi îi vrea doar binele, chiar dacă, uneori, se poartă urât cu el.

Povestea celor doi se aseamănă pe undeva cu cea a lui Louis-Lestat din INTERVIEW WITH THE VAMPIRE şi nu sunt singura căreia i-a lăsat această impresie. În primul rând, Tim/Louis este fascinat de Ivo/Lestat, se înţeleg bine, cu mici probleme, până să apară Isabel/Claudia, Tim/Louis o iubeşte pe Isabel/Claudia şi ar vrea să scape de Ivo/Lestat. Dar aici cei doi nu complotează contra lui Ivo, Tim îi aduce presupusa moarte şi asta îmi aminteşte de THE TALENTED MR. RIPLEY. Da, ştiu că Ripley plănuise totul, dar, oricum, la faza cu crima se sperie, fiindcă niciodată nu poate ieşi aşa cum ai plănuit. Dar Ripley e criminal, Tim e doar laş; nu mi-a venit să cred că-l lasă pe Ivo căzut în prăpastie. Oricum, asemeni lui Louis, şi el are remuşcări.

Credeam că Ivo a fost un crush, aşa că m-a uimit şi întristat să-l văd pe Tim cu alt bărbat. Nu, nu-l pot asemui cu Armand, chiar n-am putut să-l sufăr pe om. 😀

Sunt două scene cu Ivo pe care le ador, cea în care bărbatul se ceartă cu sora lui şi cea în care Tim se sperie de el. :X Credeam că-l văd pe
Lestat cu Claudia, deşi, într-adevăr, ea nu se lăsa intimidată ca Isabel.

S-a spus că Tim seamănă cu Dorian Grey, prin faptul că era frumos, avea o viaţă plină de posibilităţi şi a stricat singur totul. Tim părea atât de speriat de parcă Ivo ar fi fost criminal în serie; mă întreb cum a fi reacţionat Dorian dacă Basil s-ar fi întors sa se răzbune. 😀

O altă similitudine cu filmul lui Neil Jordan e faptul că Tim îi povestea avocatului şi poliţistilor, aşa cum Louis îi spunea povestea sa reporterului Malloy.

A fost ciudată faza cu uciderea lui Ivo, mi-a plăcut replica lui Tim, că palentologul era mort demult, de când îl lăsase el leşinat pe plajă.

Deşi are 113 minute, se pare că filmul era mult mai lung, că s-ar fi tăiat până la 85 de minute din el. Printre acele scene cred că e şi cea în care Ivo îşi întreabă sora de ce s-a îndrăgostit de Tim, că n-am văzut-o în film, deşi sunt citate pe IMBD.

ivotimcigaret-o

POZAF

nl5-bmp

nl4-bmp

nl-bmp

nl3-bmp

nl6-bmp

ivo3
TOM A LA FARM (1012) – 7. Xavier Dolan , regizorul şi protagonistul acestui film franţuzesc aduce o poveste în stilul lui Hitchcock, după cum au zis criticii. Eu am văzut doar decoruri simple şi triste, un erou prea vulnerabil şi cu gusturi proaste la îmbrăcăminte (am detestat puloverele lui Tom), o mamă cam ciudată şi un fiu homofob care ajunge să-şi îndrăgească cvasi-ex-cumnatul.

Tom e prea vulnerabil după moartea iubitului, despre care nu aflăm mai nimic, decât că ar fi fost un accident de maşină. Chiar şi mama acestuia, Aghata pare contrariată de moartea fiului ei, la numai 25 ani: „Nimeni nu moare la 25 de ani!”. Ea e dezamăgită să-l găsească pe Tom în casa ei în locul iubitei fiului ei, Sarah. Fata era o invenţie de a lui Francis ca să salveze onoarea lui Guillame, căci mama lui nu ştia că fiul ei fusese gay. Din cauza suferinţei, Tom cade pradă abuzurilor lui Francis şi tace, fiindcă nu vrea s-o supere pe Aghata.

Francis nu e gay ca fratele lui, din contră, el începe o aventură cu Sarah care apare la fermă. Totuşi, există o scenă în care Francis şi Tom dansează tango – e cea mai frumoasă scenă din tot fimul. O scenă asemănătoare am găsit în A HOME AT THE END OF THE WOLRD.

O scenă bună este cea în care Tom merge la bar şi află că Francis a omorât pe cineva în bătaie, cu ani în urmă şi familia lor nu prea mai e agreată de atunci. El fusese bătut, la un moment dat, de către Francis şi necesitase îngrijire medicală. Această descoperire îl convinge să plece.

ah-bmp

tf1-bmp

tf2-bmp

tf-bmp

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s